Anveloparea casei - calea sigură pentru confort termic și facturi mici la energia consumată

Este deja un fapt cunoscut la nivel global că cel mai mare consumator de energie este reprezentat de clădiri care folosesc nu mai puțin de 40% din energia totală consumată la nivel global. Transporturile și industria se clasează abia pe locurile următoare cu circa 30% consum de energie pentru fiecare dintre aceste domenii.

Devine astfel evidentă preocuparea continuă atât a proprietarilor de clădiri, cât și a industriei materialelor de construcții de a găsi soluții cât mai eficiente pentru a diminua consumul de energie al caselor și al construcțiilor cu alte destinații, din acest punct de vedere anveloparea fiind deja una din variantele de lucru adoptate la nivel global. Izolarea sau anveloparea caselor și a construcțiilor conduce la reducerea schimbului de căldură între mediul interior și mediul ambiant și, subsecvent, realizează o reducere substanțială a consumului de energie pentru încălzire în sezonul rece și, respectiv, pentru climatizare în sezonul cald. 

Cuprins 

1. Anveloparea casei - știința din spatele obținerii unei eficiențe energetice sporite
2. Cum se face anveloparea casei? Etapele și metodele pentru o izolare termică de calitate
3. Anveloparea casei - soluții și materiale moderne pentru izolarea termică a imobilelor

1. Anveloparea casei - știința din spatele obținerii unei eficiențe energetice sporite

În sens științific, căldura poate fi definită ca modul de transfer de energie prin efect termic. Referindu-ne la domeniul termoizolațiilor, se poate recurge la expresia de cantitate de căldură ca fiind echivalentul cantității de energie transferate prin efect termic. Transferul de căldură este un fenomen fizic care se produce atunci când între două corpuri există o diferență de temperatură. Desigur, acest fenomen poate avea loc și în cadrul aceluiași corp dacă există zone cu temperaturi diferite.

Toate aceste noțiuni sunt esențiale pentru înțelegerea aplicată a fenomenelor de schimb al căldurii care au loc în cazul clădirilor și care conduc la nevoia anvelopării caselor în vederea contracarării acestora.

Un element important sau, mai degrabă, o proprietate fizică a materialelor din care este construită casa sau a materialelor izolante cu care se realizează anveloparea acestora este conductivitatea termică sau așa numitul coeficient 𝝺, ori coeficientul de conducție. Acest coeficient definește capacitatea unui material de a conduce căldura ca fenomen de transfer termic prin corpuri care prezintă neuniformități ale câmpului de temperaturi. Valoarea coeficientului de conducție sau a conductivității termice se determină prin metode experimentale.

Coeficientul 𝝺 este foarte important în mod special la alegerea materialelor termoizolante cu care se procedează la anveloparea caselor. 

Din punct de vedere cantitativ, conductivitatea termică reprezintă cantitatea de căldură ce trece printr-un element de construcţie având suprafaţa de un metru pătrat, grosimea de un metru, într-o unitate de timp egală cu o oră şi ținând cont de existența unei diferenţe de temperatură între cele două suprafeţe ale peretelui (suprafața interioară și suprafața exterioară) de 1 grad Kelvin sau 1 grad Celsius.

Mai merită menționat că valorile conductivității termice sau ale coeficientului 𝝺 sunt influențate de mai mulți factori, printre care se pot menționa: densitatea aparentă, porozitatea și umiditatea materialelor de construcție și ale materialelor de anvelopare a caselor, precum și temperatura la care acestea sunt supuse.

Astfel, materialele de anvelopare cu un coeficient de conductivitate cât mai redus au proprietăți de izolare excelente. Prn urmare, secretul unei anvelopări de calitate pentru case constă în alegerea unui material termoizolant potrivit pentru fiecare locație de aplicare, cu grosimea astfel aleasă încât să asigure o conductivitate redusă și, în același timp, un confort adecvat și un mediu igienic.

2. Cum se face anveloparea casei? Etapele și metodele pentru o izolare termică de calitate

Anveloparea caselor este o operațiune care poate îngloba atât izolația termică a exteriorului clădirii, cât și izolarea interiorului construcției. Desigur, alegerea uneia sau alteia dintre aceste metode sau folosirea concomitentă a ambelor prezintă avantaje, dar și dezavantaje.

Cu siguranță, anveloparea caselor prin metoda termoizolării exterioare este una dintre cele mai folosite metode atât pentru locuințele individuale, cât și pentru blocuri de apartamente. Eficiența acestei metode este una ridicată prin prisma faptului că stratul termoizolant, montat la exterior, constituie el însuși o barieră împotriva temperaturilor exterioare înainte ca transferul de căldură să poată acționa prin pereții clădirilor. În plus, termoizolația exterioară nu scade din volumul spațiului interior al locuinței și poate fi realizat cu o paletă mai largă de materiale, fără a risca eventuale atingeri aduse confortului de locuire și sănătății.

În cazul construcțiilor din gama halelor destinate activităților comerciale, logistice sau de producție ori chiar al clădirilor de birouri, metodele moderne de izolare constau în folosirea închiderilor cu panouri sandwich, iar pentru zonele care solicită un design arhitectonic deosebit se folosesc casetele de fațadă care pot fi disponibile în game diverse de culori, sunt realizate din oțel și rezistă excelent la foc.

Metoda izolării interioare poate fi folosită în acele situații în care izolarea exterioară nu este indicată fie pentru că ar modifica în mod negativ aspectul arhitectonic, fie pentru că este de-a dreptul interzisă - așa cum este cazul clădirilor încadrate în categoria de monument istoric unde intervenția la fațade cu placări din gama termoizolațiilor ar modifica aspectul original.  

În privința etapelor de anvelopare a casei, în special cu referire la termoizolația exterioară, acestea respectă un tipar destul de simplu și intuitiv.

Desigur, anveloparea unei case noi aflate în construcție este mult mai simplă deoarece nu va fi nevoie de eventualele lucrări suplimentare de răzuire a vechii tencuieli de pe pereții unor clădiri mai vechi. Prin urmare, prima etapă a procesului de anvelopare este pregătirea pereților în vederea aplicării materialelor termoizolante.

Materialul termoizolant este pregătit, de regulă, sub formă de plăci, pentru o mai ușoară montare. Crearea prizei între pereții clădirii și plăcile de material termoizolant se face prin intermediul mortarurilor adezive de diverse calități.

Etapa de aplicare a plăcilor termoizolante pe pereți se face prin amorsarea mortarului adeziv direct pe plăci și apoi poziționarea acestora pe perete. Mortarul adeziv se aplică de regulă pe marginile plăcilor termoizolante și în zona centrală a acestora.

Aplicarea pe pereți a plăcilor termoizolante se face de jos în sus, de la bază către acoperiș. Trebuie ținut cont de modul de poziționare al plăcilor care nu trebuie aliniate una cu alta deoarece astfel se formează punți termice în zonele rosturilor formate. Este preferată poziționarea asimetrică a plăcilor de material termoizolant.

Următoarea etapă după poziționarea plăcilor termoizolante cu mortar adeziv pe pereții casei este cea a fixării solide. Fixarea se face cu ajutorul diblurilor care se poziționează în găurile date cu bormașina în plăcile termoizolante și perete.

În ultima etapă, este vorba de aplicarea de mortar peste plăcile termoizolante fixate. Mortarul se aplică în două straturi, între care se fixează o plasă din fibră de sticlă care are rol de întărire a mortarului. Peste ultimul strat de mortar se aplică tencuiala de finisaj de culoarea potrivită.

3. Anveloparea casei - soluții și materiale moderne pentru izolarea termică a imobilelor

Din gama materialelor termoizolante cu care se realizează în prezent anvelopările de case fac parte o serie de termoizolanți produși din substanțe sintetizate industrial, dar și din materii prime de proveniență naturală, ecologică.

Principalele categorii de materiale termoizolante care stau la baza fabricării termosistemelor pentru anvelopări de clădiri sunt:

• Polistirenul expandat - este cel mai cunoscut material termoizolant folosit pe scară largă la anvelopări deși, treptat, locul fruntaș al acestuia tinde să fie atacat de materiale de generație nouă. Polistirenul este un derivat al unor polimeri de stiren derivați din țiței sub forma unor granule expandate în condiții de temperatură și presiune controlate.

Polistirenul are în compoziție între 5% și 10% gaz de expansiune (de regulă, dioxid de carbon sau pentan). Având o structură care conține cam 98% aer, polistirenul are calități certe termoizolante, greutate redusă și este aplicat cu ușurință. De asemenea, rezistă la temperaturi înalte fiind acceptabil ca material izolant mai ales dacă este tratat ignifug. Greutatea redusă nu creează o sarcină mare asupra fațadei clădirii peste care este aplicat.

• Vata minerală sau bazaltică este un material termoizolant care începe să fie folosit tot mai des în anvelopări de case și de clădiri. Materia primă din care se fabrică vata minerală este reprezentată de roci din gama marnelor și a șisturilor bazaltice care, prin topire, sunt transformate apoi în fibre prin mijloace tehnice de pulverizare a materiei.

Vata minerală este complet ignifugă, nu se topește la foc, nu putrezește în timp, nu acumulează umezeală și rezistă la variații mari de temperaturi. De asemenea, pe lângă calitățile termoizolante foarte bune este și un bun izolant fonic și permite circulația vaporilor de apă lăsând pereții ”să respire”.

Dezavantajele vatei minerale sau bazaltice sunt legate de o greutate superioară față de polistirenul expandat și de rigiditatea crescută a plăcilor.

• Vata minerală din sticlă este realizată din fibre obținute din amestecul a mai multor substanțe printre care se pot enumera: sticla, hidroxidul de sodiu, oxizi de fier, boraxul, dolomitul, nisipul. Aceste substanțe sunt topite împreună, sunt apoi centrifugate rezultând fibrele de sticlă care sunt acumulate în diverse densități, după nevoie.

Vata de sticlă este un material termoizolant flexibil, elastic și poate fi aplicată în diverse zone în care celelalte materiale termoizolante nu pot fi poziționate. De cele mai multe ori, se apelează la această soluție pentru izolarea pe interior a pereților, a planșeurilor, a podurilor și mansardelor.

• Spuma poliuretanică este un material obținut din reacții chimice ale poliolilor (glicol propilenă sau poliol poliester) sub diverse densități și cu grade diferite de duritate, în funcție de aplicații.

Termoizolațiile pe baza spumei poliuretanice se aplică prin pulverizare cu pistoale speciale, materialul aderând la orice tip de suprafață, inclusiv la masa lemnoasă. Spuma poliuretanică prezintă avantajul de a acoperi complet orice canale de circulație și de transfer termic, cu un strat relativ subțire. De asemenea, este un material care izolează excelent din punct de vedere fonic și nu este afectat de degradare în timp. Totuși, aplicarea nu poate fi realizată perfect plan, suprafața izolată cu acest material prezentând denivelări, iar prețul pentru izolarea unor suprafețe mari fiind destul de ridicat. De aceea, spuma poliuretanică se folosește mai ales pentru izolarea unor suprafețe interioare sub acoperișuri, în zonele de pod sau de mansardă.

• Materialele termoizolante ecologice sunt tot mai căutate în special prin prisma faptului că sunt total nepoluante, nu prezintă pericole pentru sănătatea oamenilor sau pentru mediul înconjurător și au calități izolante destul de bune.

Dintre materialele termoizolante ecologice se pot menționa: pluta, care rezistă foarte bine la foc și nu permite apariția mucegaiurilor, baloții din paie, care nu doar că termoizolează excelent, dar pot fi folosiți și la construcția pereților caselor complet ecologice, cânepa sub forma de plăci care are un grad înalt de protecție termică, lâna de oaie ignifugată și stuful integrat în tencuieli.   

În concluzie, anveloparea casei, realizată după standardele corecte de lucru și cu folosirea materialelor adecvate, moderne, poate conduce la realizarea de economii importante de bani prin reducerea considerabilă a consumului de energie necesar asigurării unui ambient adecvat pentru locuire atât în sezonul cald, cât și în sezonul rece. Secretul unei anvelopări eficiente a casei constă în folosirea materialelor termoizolante recomandate pentru fiecare tip de construcție, materiale care să fie dimensionate corect din punctul de vedere al grosimii pentru a asigura parametrii tehnici de protecție.

Sursa foto: Lindab.ro