Garantia lucrarilor de constructii si a materialelor folosite - detalii utile pentru beneficiari

Protectia beneficiarilor unor lucrari de constructie, fie ele de natura rezidentiala, fie de natura comerciala, industriala sau logistica, trebuie sa fie asigurata, inclusiv din punct de vedere legal, prin impunerea acordarii de catre antreprenorul care a executat o astfel de lucrare a unor garantii pentru constructiile realizate.

Garantia poate privi, in anumite situatii, materialele folosite la anumite operatiuni si obiective, dar, in acceptiunea mai des intalnita, aceasta notiune se refera mai ales la garantarea lucrarilor propriu-zise.

In acest articol vei afla cateva detalii care pot privi ambele fatete ale acestui concept care ar trebui folosit in totalitatea cazurilor in care este vorba despre asigurarea beneficiarilor asupra calitatii si durabilitatii unui obiectiv edificat si asupra materialelor folosite in acest scop.

Cuprins:

1. Garantia lucrarilor de constructii - privire asupra drepturilor si obligatiilor partilor
2. Garantia materialelor de constructie - cheia sigurantei unor lucrari de calitate
3. Precizari legislative relevante in ce priveste garantiile lucrarilor de constructie

1. Garantia lucrarilor de constructii - privire asupra drepturilor si obligatiilor partilor

Odata cu dezvoltarea societatii si economiei, constructiile au incetat sa mai fie doar opera unei regii proprii a proprietarilor acestora. De cele mai multe ori, in prezent, edificarea unei constructii este realizata de un tert executant. Notiunea de executant al lucrarilor de constructii poate ingloba, intr-o acceptiune mai larga, atat constructorii care presteaza activitatea propriu-zisa de realizare a unui obiectiv civil sau industrial, cat si inginerii si proiectantii diverselor sisteme si instalatii sau chiar si arhitectii care proiecteaza cladirea si sistemele acesteia de rezistenta ori de design.

De altfel, de la primele norme legale generale aparute in cursul istoriei, s-a simtit nevoia de reglementare a domeniului garantarii unei constructii dupa executarea acesteia, tocmai cu scopul de a asigura o protectie beneficiarului sau proprietarului constructiei in fata unor eventuale executii defectuoase sau a unor cazuri de malpraxis ale constructorilor - priviti la modul general - angajati si remunerati pentru realizarea obiectivului.

Astfel, in Codul Civil - corpul fundamental de legislatie cu rol de reglementare al relatiilor contractuale din cadrul societatii - legiuitorul a simtit nevoia de a aloca un capitol exclusiv tratarii problemelor ce pot aparea in cadrul unui contract de lucrari de constructie. Acest contract este reglementat aparte in Codul Civil in vigoare in Capitolul IV - denumit Contractul de antrepriza.

In cadrul sectiunii a II-a a acestui capitol sunt reglementate conventiile de antrepriza pentru lucrarile de constructii in mod specific. Art. 1863 din Codul Civil mentioneaza ca antreprenorul ( aici in sensul de constructor) datoreaza garantie contra viciilor lucrarii si pentru calitatile convenite, potrivit dispozitiilor privind garantia contra viciilor lucrului vandut, care se aplica in mod corespunzator. Din aceasta dispozitie a legii civile generale se poate intelege ca executantul unei lucrari de constructii activeaza ca un veritabil vanzator de servicii, fiind tinut, conform normei generale, de aceleasi obligatii pe care le are orice alt comerciant care vinde bunuri si servicii.

Totusi se poate sesiza ca legiuitorul a inserat un anumit echilibru in norma legala pentru a limita, de la bun inceput, situatiile care pot da nastere la abuzuri atat din partea executantului cat si din partea beneficiarului unei lucrari de constructii. Astfel, norma civila generala statueaza foarte clar ca garantia lucrarilor de constructii opereaza doar pentru acele nerespectari ale calitatii convenite - astfel incat constructorul sau proiectantul nu poate fi tinut sa garanteze pentru mai mult decat s-a obligat in conventia agreata si incheiata cu beneficiarul.

In continuarea acestei prevederi, art 1879 din Codul Civil indica o serie intreaga de conditii de exonerare de la obligatia de a raspunde pentru viciile lucrarii. Astfel, proiectantul (inginer sau arhitect) poate dovedi ca planurile sau expertizele realizate - atunci cand este vorba, de exemplu, de rezistenta cladirii - nu au deficiente si ca a depus absolut toate diligentele la momentul constructiei in ceea ce priveste coordonarea si supravegherea lucrarilor pentru ca acestea sa fie efectuate conform celor mai bune practici in materie. In acest caz, proiectantul este exonerat de raspundere.

Exonerarea opereaza si in cazul executantului, a antreprenorului sau, mai simplu spus, a antreprizei de constructii. Pentru a se prevala de exonerare, antreprenorul constructor trebuie sa dovedeasca ca viciile aparute dupa finalizarea edificiului au drept cauza deficiente ale planurilor sau expertizelor furnizate de arhitectul sau, dupa caz, inginerul ales de beneficiarul final al lucrarii.

In cazul subantreprizei de lucrari, subcontractorul lucrarii de constructii se poate, la randul lui prevala de exonerarea de raspundere pentru vicii ale lucrarii atunci cand poate dovedi ca acestea rezulta din deciziile luate de antreprenorul general sau, in continuare, din planurile sau expertizele eronate ale arhitectului sau inginerului.

Toti acesti participanti la o lucrare de constructii (arhitect, inginer, antreprenor sau subantreprenor) pot invoca exonerarea de raspundere daca pot dovedi ca viciile aparente ale edificiului nou construit au aparut ca urmare a deciziilor beneficiarului in mai multe aspecte ce implica:

• Alegerea solului pe care s-a efectuat constructia;
• Alegerea materialelor de constructii;
• Alegerea subantreprenorilor;
• Alegerea expertilor;
• Alegerea metodelor de constructie aplicate.

Desigur, ca atunci cand aceste vicii puteau fi prevazute de catre executanti in timpul operatiunilor de construire si nu au fost notificate beneficiarului spre remediere, exonerarea de raspundere nu mai opereaza.

Desi beneficiarul se poate prevala de sectiunea de garantii de buna executie a contractului incheiat cu antreprenorul, apeland la acea suma de bani pe care acesta din urma este obligat prin conventie sa o constituie, dupa semnarea certificatului de receptie la terminarea lucrarilor si mai ales dupa semnarea procesului verbal de receptie finala, daca nu s-au notificat reclamatii, garantia se returneaza antreprenorului.

Dupa finalizarea constructiei, conform prevederilor Codului Civil, se va proceda, in conditiile legii, la receptia provizorie la terminarea lucrarii, urmata de receptia finala. Merita mentionat si ca riscurile trec asupra beneficiarului de la data receptiei provizorii la terminarea lucrarii.

Ramane evident astfel faptul ca o responsabilitate serioasa apasa si asupra beneficiarului lucrarii. Daca beneficiarul este diligent si doreste sa se asigure ca va avea in proprietate o constructie trainica ar trebui ca pe langa alegerea unor specialisti cu o buna reputatie si un istoric adecvat al lucrarilor realizate sa se orienteze catre materiale de constructie de calitate si care, la randul lor ofera garantia producatorului in acest sens.

2. Garantia materialelor de constructie - cheia sigurantei unor lucrari de calitate

Chiar daca de multe ori poate fi tentant sa alegi, in calitate de beneficiar al unei lucrari de constructii, fie ea din domeniul rezidential sau cu destinatie comerciala ori industriala, materiale la preturi cat mai mici fara a tine cont de calitate aceasta abordare a lucrurilor poate fi in multe cazuri una paguboasa. Materialele ieftine si care nu ofera suficiente garantii sau chiar nu au deloc un certificat de garantie, pot sa nu fie originale si, in mod sigur, nu vor avea calitatile tehnice si fizice ale unor produse care se bucura de intregul suport al unui producator interesat de mentinerea unui standard inalt de calitate.

De exemplu, in cazul sistemelor de invelitori - un element extrem de important pentru orice tip de constructie, deoarece acoperisul este prima linie de apararea a cladirii in fata intemperiilor naturii - ar trebui alese intotdeauna producatori care ofera, de exemplu, garantii extinse pentru tigla metalica sau ceramica folosita.

In acest sens se poate remarca politica de garantii pentru produsele din otel comercializate trepte de garantii de la 5 la 50 de ani:

• 5 ani garantie pentru produse din otel prevopsit de grosime sub 0.40mm;
• 10 ani garantie pentru produse din otel de grosime peste 0.45 mm si acoperire finala din PE - folosite mai ales la sisteme de pluviale din gama jgheaburilor si a burlanelor cu rol deosebit de important in protectia pe termen lung a peretilor si fundatiilor cladirilor;
• 15 ani garantie pentru produse din aluminiu, cupru, titan-zinc sau otel cu acoperire din aliaj aluzinc, materiale folosite cu predilectie pentru construirea elementelor de siguranta pentru acoperisuri;
• 30 de ani garantie pentru produse din otel prevopsit de grosimi mai mari sau egale cu 0.45 mm si acoperiri de tip PREM sau MATT, precum si pentru produse din aluminiu prevopsit cu grosimi de minim 0.70mm si acoperire finala de tip MATT;
• 40 de ani garantie pentru produsele din otel prevopsit de minim 0.50 mm grosime si acoperiri finale de tip HBPD, HBPM, HBPM sau DFPE ori produse din aluminiu prevopsit cu aceleasi acoperiri si in plus PVDF si PUR MATT;
• In fine, 50 de ani de garantie pentru tiglele metalice cu granule minerale una dintre cele mai rezistente si mai aspectuoase sisteme de invelitori.

Lindab ofera la indemana oricarui client un certificat unic de garantie ce poate fi descarcat si completat cu codul reprezentat de numarul facturii de achizitie si apoi salvat.

Orice materiale de constructie ai cumpara pentru o lucrare, trebuie sa te asiguri ca exista o factura si eventual un contract cu clauze precise privind garantia materialelor ce fac obiectul achizitiei. Fara aceste documente, nu vei putea reclama sau recupera eventualele pagube produse din cauza unor defectiuni sau de calitatea inferioara fata de specificatiile initiale a produselor.

3. Legislatie relevanta in materia garantiilor lucrarilor de constructie

Garantiile acordate lucrarilor de constructii isi gasesc reglementare legala in mai multe acte cu putere de lege sau norme de nivel inferior din gama hotararilor de guvern sau a ordinelor ministeriale.

Atat beneficiarii cat si antreprenorii din constructii trebuie sa stie ca garantia lucrarii se deruleaza de la momentul in care procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor a fost semnat si poate dura o perioada de timp stabilita prin intelegerea partilor, potrivit legii. Durata minima legala a acestei garantii este diferita in functie de categoriile de importanta a cladirilor. Astfel durata minima a garantiei lucrarilor de constructii este:

- 5 ani pentru constructiile incadrate in categoriile de importanta A si B ( de exemplu cladiri cu rol de spital, unitati industriale de producere a energiei, muzee, scoli, magazine, lacase de cult, depozite, etc.);
- 3 ani pentru constructiile incadrate in categoria de importanta C ( constructii rezidentiale, blocuri, case, vile, hoteluri, constructii industriale, etc.);
- 1 an pentru constructiile incadrate in categoria de importanta D (constructii de mica importanta, magazii de mica suprafata, etc.).

Termenul garantiei lucrarilor de constructie este unul foarte important in acest domeniu deoarece de finalizarea lui in bune conditii si fara identificarea unor vicii in timpul curgerii acestei perioade depinde trecerea la efectuarea receptiei finale a lucrarii.

Legislatia care guverneaza detaliile acordarii garantiilor lucrarilor de constructie cuprinde, intr-o enumerare sumara, urmatoarele acte normative:

• Legea 10/1995 cu modificarile si completarile ulterioare privind calitatea in constructii
• Hotararea Guvernului nr 343/2017
• Legea nr 50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii

In final, este de retinut ca legislatia in domeniul constructiilor impune un termen minim de garantie a lucrarilor in functie de categoria de importanta a cladirii, dar si o garantie ce priveste viciile ascunse ale constructiei de 10 ani de la data semnarii procesului verbal de receptie finala. In ceea ce priveste structura imobilului garantia privind viciile structurale este perpetua adica pe intreaga durata de viata a cladirii. 

Sursa foto: Lindab.ro